Cer din nou curajul de la tine

In ultimul timp, mi-a fost greu sa iti mai scriu ca inainte.Nu stiu de ce, am simtit eu ca ceva nu e in regula. Nu pot numi ceva anume, nu stiu motivul, poate ca sunt suparata ca nu mai imi dai nici un semn, poate ca m-am saturat sa stiu ca nu mai te intorci, poate ca ma bag cu pumnu-n piept, si vad ca nu rezolv nimic.Uneori am sperat la o schimbare, la un lucru bun, dar vad ca nimic din tot ce mi-am dorit nu s-a indeplinit.Am o dezamagire in suflet mare, aceea este legata de tine, de soarta...Sunt dezamagita ca s-a intamplat asa, stiu ca nu pot face nimic, dar poate ca nu cred in moarte, din cauza asta tot te astept.Sunt aici, cu gandurile incerte, au nevoie de tine, de modul tau de a rezolva o problema.Oare daca erai aici, cum treceai tu peste problema asta?Ai fi trecut vre-odata?Totul este greu, nu ma gandesc in fiecare zi numai la durerea mea, ma gandesc la durerea mamei tale, caci doar ea si fratii tai stiu cu adevarat.Eu nu am fost atat de aproape pe cat familia ta, dar mi-ai dat incredere sa ma simt ca familia ta si ai avut incredere in mine.Nu-ti pot reprosa nimic niciodata, dar te-as intreba ce s-a intamplat...Te iubesc mult, am nevoie de tine in fiecare zi.