In noaptea de 14 august 2012, la ora asta , plecam de la capataiul tau...parca ma si vad , singura pe Mihai Bravu, daca nu gresesc strada, cautand disperata un Ratp, sau mai bine o statie...eram ca intr-un necunoscut. Eram singura, plangeam pe drum, gandul la tine si numai pe tine te vedeam.Palaria ta alba....ce amintire dureroasa!!!!!
Anul trecut, cum spuneam , eram pe strada la ora asta. Atunci a fost prima seara cand am vorbit prin mesaje cu Geo, parca si acum vad mesajul... " Ai ajuns bine ingeras" ? cat a insemnat pentru mine acel mesaj, doar eu stiu.
Cum spuneam, dragul meu....de-ar sti lumea asta din jurul meu ce inseamna sa suferi si in acelasi timp sa fii vesel?!Este posibil?Iti spun eu ca da!Uneori a trebuit sa-mi ascund tristetea....as vrea sa iti spun ca te iubesc mult , in ciuda faptului ca ma simt vinovata de faptul ca nu ti-am scris seara de seara, ca nu am mai pastrat legatura cu familia ta...ii iubesc pe toti ai tai, insa iubirea mea pentru tine o impartasesc tuturor prietenilor mei , le povestesc despre tine cu fiecare minut te simt mai aproape. Te iubesc mult de tot Tabutu meu!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu