A "3" zi din alta luna

Uneori cuvintele nu-si au rostul.Incerc din rasputeri sa primesc partea buna a acestei situatii , caci tu imi ziceai mereu " ca exista un lucru bun in orice".Ai plecat din lumea asta mult prea devreme, ai plecat rapid, fulger intr-un stil al tau.Cand ai venit pe lume, familia ta a fost cea mai fericita, in tine erau sperantele de viitor.Nu stiu de ce spun asta, dar asa cred eu.In schimb, cand te-am cunoscut eu , n-am crezut ca am sa te iubesc atat de mult, ca o sa avem o relatie atat de frumoasa, ca ne vom asemana atat de mult.E ciudat cum o parte de mine  a plecat odata cu tine.Am reusit sa nu mai plang atat de mult ca inainte, dar iti spun sincer ca e mai greu sa tii in tine si intr-un moment de dor sa clachezi prea rau.Inainte intelegeam moartea cuiva, spuneam simplu, a plecat, asa se intampla , asta este rostul vietii, insa la tine?!Eu nu voi accepta niciodata asa ceva,tu ai venit si nu ai plecat niciodata din viata mea.De ce sa ma gandesc ca ai murit?De ce sa cred ceva ce nu-i adevarat?Tu esti printre noi, oamenii tai dragi, daca nu te mai aud, nu te mai vad nu inseamna ca nu mai existi.Tu ai dus la construirea multor gandiri bune, multe vieti au fost conturate de tine.Le-ai conturat asa de frumos si cu atata dragoste.Te iubesc mult Tabutule.Nu ma satur sa iti spun asta!